Codrul nu-i frate cu Codul Silvic

O analiză critică a proiectulului de lege adoptat de Senat

pentru modificarea Codului Silvic Padure_rasa

Valoarea tăierilor ilegale de păduri constatate de autorități ajunge la 5 miliarde de euro în perioada 1990-2011[1]. Pentru a contura însă dimensiunea reală a problemei generate de defrișările din țara noastră, ar trebui cuantificate și valoarea tăierilor ilegale neconstatate sau muşamalizate și pagubele produse de inundaţii ca efect al despăduririi, respectiv probabilitatea intensificării acestor efecte în viitor. Toate aceste date concentrate ar descrie în mod corect gravitatea tăierilor ilegale care subminează economia ţării, siguranţa naţională şi mediul sănătos al cetăţenilor.

În acest context, reducerea presiunii antropice asupra pădurilor rămase, stoparea tăierilor abuzive şi programele de împădurire ar trebui să reprezinte o prioritate naţională pentru orice schimbare legislativă propusă de autorități sau politicieni. Cu toate acestea, analiza proiectulului de lege[2] adoptat de Senat pe 17 septembrie pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 arată că noul Cod Silvic este departe de fi o reformă reală pentru conservarea şi protecţia pădurilor.

Remarcăm că unele propuneri sunt oportune şi binevenite, cum ar fi: înfiinţarea Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine, introducerea unor posibilităţi de finanţare alternativă pentru ocoalele silvice (valorificarea creditelor de carbon), introducerea conceptului conservării peisajului forestier, obligarea menţionării măsurilor de protecţie a mediului în autorizaţiile de exploatare sau interzicerea păşunatului în întregul fond forestier. O altă propunere, care din păcate tratează doar parțial valorificarea rezonabilă a masei lemnoase, vizează prevenirea monopolizării sectorului de prelucrare primară a lemnului şi crează dreptul de preemţiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă. Potrivit noului Cod Silvic propunerea se referă exclusiv la fondul forestier proprietate publică şi rămâne la nivelul unor recomandări de principii în elaborarea unui regulament de către Guvern[3].

Noul Cod Silvic păstrează tarele celui vechi

În același timp se constată că multe lipsuri, principii şi prevederi inadecvate din vechiul Cod Silvic, care au contribuit la deteriorarea fondului forestier și răspăndirea tăierilor ilegale, sunt în continuare menţinute. Acestea sunt câteva exemple:

  • aspectul necuprinzător al Codului Silvic (legislaţia conexă cuprinde numeroase alte legi, hotărări şi ordonanţe de urgenţă ale guvernului, ordine ministeriale);
  • puterea de reglementare, execuţie şi control sunt excesiv de centralizate şi aflate sub influenţă politică;
  • lipsa transparenţei şi controlabilităţii exterioare, inclusiv prin interdicţia accesului publicului în păduri;
  • subfinanţarea sectorului silvic;
  • evaluarea şi vânzarea masei lemnoase pe picior (bazată pe aprecieri relative);
  • promovarea construcţiei de noi drumuri forestiere ce facilitează accesibilizarea fondului forestier şi intensificarea exploatării masei lemnoase;
  • menţinerea conflictului de interese ce reiese din administrarea parcurilor naţionale şi naturale, respectiv a siturilor Natura2000 de către Romsilva, entitate direct interesată şi în exploatarea pădurilor;

În plus, numeroase propuneri de modificare a Codului Silvic înrăutăţesc situaţia pădurilor, fiind în contradicție cu menținerea sau creșterea teritoriului impădurit din România sau conservarea acestora.

Sute de mii de hectare de pădure au un viitor incert

Conform noului Cod Silvic, fondul forestier național este constituit din păduri și diferite alte terenuri forestiere “cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafaţă, conform operaţiunilor de intrări-ieşiri efectuate în condiţiile legii” [4]. Termenul de păduri se referă la “terenurile cu o suprafaţă de cel puţin 0,25 ha acoperite cu arbori, jnepenișurile, perdelele forestiere de protecție și pășunile impădurite” [5]. Coroborat cu propunerea de modificare care stipulează că “întocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietățile de fond forestier mai mari de 10 ha” reiese că proprietățile mai mici de 10 ha vor putea ieși, în condițiile legii, din amenajamentele silvice [6][7].

Cel putin 670.000 ha de păduri și/sau terenuri forestiere retrocedate în baza Legii nr.18/1991 și Legii nr. 1/2000 pot să rămână fără amenajamente silvice și/sau excluse din fondul forestier național potrivit noului Cod Silvic [8]. La această cifră se adaugă proprietățile mai mici de 10 ha ale unităților administrativ-teritoriale, de cult și de învățământ și o parte din cele peste 560.000 ha incluse în cazuri litigioase de retrocedare.

“Se creează astfel o portiță legislativă sau cel puțin o situație interpretabilă: în cazul defrișării vegetației forestiere, conform definiției Codului Silvic, aceste terenuri nu vor mai constitui parte din fondul forestier national. Pe de altă parte permiterea lipsei amenajamentelor silvice pentru proprietățile mai mici de 10 ha în sine este o prevedere păguboasă, acestea fiind documentele de bază în gestionarea pădurilor”, a comentat Csongor Kovács, reprezentant al Asociaţiei Transilvania Verde.

O altă modificare (art. 90) abrogă obligaţia administrării perdelelor forestiere de protecţie şi finanţarea acestora de către bugetul de stat, lăsând perdelele forestiere pe seama nimănui.

Tăiatul la ras devine legal în parcurile naţionale, chiar dacă cu titlu de excepție

Defrișarea completă a unei suprafețe împădurite din parcurile naţionale este în prezent interzisă prin Codul Silvic. Noul cod introduce însă excepții care ar permite tăierea la ras inclusiv în parcurile naționale şi naturale, fără a detalia natura excepţiilor admise [9].

Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor este tăiat

În prezent veniturile Fondului de conservare şi regenerare a pădurilor, printre altele, sunt asigurate din 50% al cuantumul chiriei pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului. Potrivit noului Cod, se propune o micșorare de la 50% la 30% a cotei parte direcționată către fondul de conservare și regenerare a pădurilor [10]. 20% din sumă va rămâne la administrator (în cele mai multe cazuri Romsilva), iar 50% va fi depus în fondul de accesibilizare a pădurilor[11] (utilizat la construirea drumurilor forestiere necesare exploatării materialului lemnos).

În cazul proprietăților private toată chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier este achitată proprietarului[12]. Menționăm că este vorba de chiria terenurilor scoase temporar din fondul forestier național, inclusiv pentru realizarea obiectivelor necesare explorării și exploatării resurselor minerale. Mai mult, se intenționează scoaterea efectuării lucrărilor de îngrijire a arborilor tineri dintre activitățile finanțate din acest Fond. Considerăm că veniturile Fondului de conservare şi regenerare a pădurilor ar trebui mărit, nu micșorat.

Liber la cabane și despădurile aferente

Terenurile mai mici de 200 metri pătrați vor putea fi scoase din fondul forestier fără a fi necesară compensarea cu un alt teren, chiar și în cazul caselor de vacanță [13]. Această îngăduire duce la răspândirea construcțiilor pe seama micșorării fondului forestier și la intensificarea impactului negativ asupra pădurilor conexe construcțiilor (lumină, zgomot, deșeuri, ape uzate, emisiile sistemelor de încălzire, creșterea traficului motorizat, peisaj etc.).

Comerțul cu lemn fără documente poate genera venituri pentru unele buzunare

Potrivit noului Cod Silvic, s-ar permite vânzarea materialelor lemnoase provenite din primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul și comercializarea lor fără documente specifice de transport sau în baza unor documente din care nu rezultă cu certitudine proveniența legală a acestora. Deși este prevăzută confiscarea materialelor lemnoase în cauză, prin introducerea unui nou alineat devine interpretabil cine poate valorifica aceste produse [14]. Fără o formulare mai precisă, se crează o portiță pentru valorificarea de către infractor a lemnului provenit din activități ilegale.

½ din Programul Național de Împădurire

Actualul Cod Silvic prevede împădurirea a 2.000.000 ha până in 2035. Prin modificarea codului se propune impadurirea a 1.000.000 ha pana in 2030 [15]. Menționăm că prevederile actualului Cod Silvic adoptat în 2008 au rămas fără efecte timp de 6 ani consecutivi. Programul Național de Împădurire [16] a fost promovat spre avizare în noiembrie 2010 și deși legea prevedea 2.000.000 ha, acest program prevedea împădurirea a doar 422.000 ha în perioda 2010-2035. Mai mult, nici acest program mutilat nu a ajuns în faza de aprobare şi implementare [17].

“Noul Cod Silvic, ca și precedentul, menține aceeași perspectivă îngustă asupra rolului pădurii: o resursă exploatabilă. Noul cod reușește doar să schimbe parțial condițiile de valorificare a lemnului. Prin urmare abordarea rămâne aceeași, propunându-se un cod al metrilor cubi de cherestea, nu al copacilor vii ce întrețin o economie durabilă”, a adăugat Csongor Kovács, reprezentant al Asociaţiei Transilvania Verde.

About zolderdely

A Zöld Erdély Egyesület arra törekszik, hogy a fiatalok oktatása, képzése valamint az idősebb generációk tájékoztatása révén hozzájáruljon egy környezettudatos társadalom kialakulásához, ugyanakkor támogatni fog minden olyan kezdeményezést, amely a környezetvédelmi mozgalom hasznára válik vagy Erdély fenntartható fejlődését célozza meg.
This entry was posted in Limba română and tagged . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s